Tradiții și Obiceiuri de Nuntă - Pețitul | Traditii si obiceiuri la nunta
Traditii si Obiceiuri de nunta – Petitul
22/09/2017
Obiceiuri si traditii de nunta-PLOCONUL(Ploconitul nasilor)
01/04/2018
Arata tot

Obiceiuri și Tradiții de nuntă Cererea-Târguiala

Cererea-Târguiala

Sursa Foto: https://www.alesdonline.ro/

Obiceiuri și Tradiții de nuntă Cererea-Târguiala

Tradiții și Obiceiuri de nuntă – Pentru ca una dintre întrebările pe care le adresam potențialilor noștri clienți este dacă doresc să includă în serviciile prestate de către noi, formația de muzică pentru nuntă Formația Occident, a superstițiilor, tradițiilor și obiceiurilor de nuntă, vom încerca să vă explicăm în continuare cât mai detaliat ce înseamnă aceste tradiții și obiceiuri de nuntă, care este originea acestora. și semnificațiile lor

După ce în ultimul nostru articol publicat pe blogul Formația Occident, am discutat despre pețitul miresei, astăzi ne continuam periplul prin minunatele tradiții de nuntă românești, cu Cererea Târguiala de nuntă.

Obiceiuri și Tradiții de nuntă Cererea-Târguiala

După ce se termina cu bine Pețitul Miresei și părinții fetei își dădeau acordul pentru căsătoria celor doi, la câteva zile socrii mari și ficiorul, primeau vizita socrilor mici și a tinerei fete, pentru a discuta despre zestrea miresei, locul unde vor sta cei doi tineri după nuntă, data nunți, posibilii invitați la nuntă, mărimea nunți..

Obiceiuri și Tradiții de nuntă Cererea Târguiala Zestrei

Tradiția de nuntă Cererea – Târguirea este un  obiceiuri, o tradiție de nuntă, din categoria „Obiceiuri și tradiții de dinaintea nunții„, în timp aceste obiceiuri românești s-au amestecat între zone, astfel că putem observa destul de ușor influențe din alte zone ale țării.

Solista-vocal-formatia-occidentÎn ziua Cererii – Târguielii, de regulă acesta se făcea în prima Duminică, de după pețit, socrii mici făceau masă mare, omenind socri mari cu cele mai bune bunătăți avute în bătătură.

Cu această ocazie se stabilea zestrea fetei ( tradiția spunea că femeia trebuia „să-și îmbrace casa și familia” ), după ce zestrea fetei era prezentată, socrilor mari și era acceptată, urma stabilirea detaliilor:

  • Unde vor locui cei doi miri ( la casa mirelui sau a miresei);
  • Stabileau ziua credinței, sau așa cum o cunoaștem azi „Logodna”;
  • Ziua nunți. De regulă în vremurile de demult, ziua nunții se stabilea de regulă prin toamnă, după culegerea roadelor de pe câmp, pentru a avea cele trebuincioase bunei desfășurări a nunți, dar și pentru a fi sigur că invitații la nuntă nu erau prinși cu treburile câmpului;
  • De regulă mamele celor doi tineri stabileau și colcerița ( bucătăreasa pentru nuntă );
  • Se stabileau alte detalii despre ziua nunți și cu privire la traiul celor doi tineri ca viitor cuplu.

Tradiții și Obiceiuri Cererea-Târguiala în funcție de zonă

După cum spuneam și mai sus aceste obiceiuri de Cerere – Târguială, se pierd în negura timpului, dar se poate observa cum aceste tradiții și obiceiuri românești au fost influențate și modificate sub influenta altor zone tradiționale românești.

Cererea-Târguiala în Moldova

Cererea – Târguiala în zona moldovei era de fapt, cererea în căsătorie propriu-zisă și avea loc, de regulă, acasă la mireasă. Părinții celor doi viitori însurăței discutau despre nunta copiiilor și ce sarcini va avea fiecare familie în parte, fiind o continuare a discuțiilor începute în timpul pețitului.

Pe vremuri, dacă fata nu era de acord cu măritișul, părinții erau nevoiți să găsească tot felul de pretexte pentru a împiedica nunta, până când părinții băiatului se lăsau păgubași.

Dacă erau de acord,cei doi tineri erau puși să rupă colacul / turta, pâinea fiind un element esențial al bunăstării într-o casă moldovenească și se începea Cererea-Târguiala propriuzisă.

În ziua de Târguială / de cerere, părinții celor doi tineri dicutau zestrea celor doi ( la moldoveni era o tradiţie, să se dăruiască zestre atât fetelor, cât şi băieţilor, cu ocazia căsătoriei. Băieţilor, de asemenea, „li se dădeau de acasă unele obiecte preţioase”, însă nu se punea accent pe acestea în cadrul nunţii, cum se proceda cu zestrea fetelor, care se scotea în ochii lumii pentru a fi vazută şi admirată.

Cererea-Târguiala în Transilvania

Sursa foto: http://moldovenii.md/

În Transilvania, tradiția spune că veneau părintii fetei la casa mirelui ca să se înțeleagă pentru a vedea unde va locui fata lor. Se făcea o masă mică la casa viitoarei mirese unde erau chemate și rudele apropiate.

Dacă fata nu era de acord să se mărite cu băiatul respectiv, se punea drept motiv faptul ca e prea tânără, că nu are încă zestrea pregătită, sau pur și simplu că nu are destulă avere.

Dacă se înțelegeau, petreceau cu toții iar tinerii erau puși să mănânce amândoi dintr-un blid, lapte dulce și cu plăcinta încrețită, iar părinții începeau Cererea-Târguiala.

Se întocmea zestrea pentru ambele părți. Uneori se făcea și o foaie de zestre, în care fiecare își trecea partea sa de zestre și se punea în balanța aportul fiecăruia.

Cu trei-patru săptămâni inainte de nuntă se mergea la fată. Discutau, povesteau cum s-au intalnit tinerii si li se ținea un fel de predică ca să fie băgători de seama, de zestre și de nuntă, toate acestea aveau loc în jurul unei mese plină cu mancare si bautura.

Meniul pentru masă consta într-o cinstire cu băutură și câte ceva de mâncare: plăcintă cu brânză, slănină cu mălai, varză, castraveți acri, carne friptă, carnați cu horincă, țuică, cozonac.

Zestrea de nuntă

Despre componența zestrei unor fete din familii înstărite vorbesc documentele istorice, testamente și dănii, foi de zestre, din care aflăm ce obiecte li se dădeau ca zestre în secolele trecute.

Zestrea, numărul, calitatea și categoriile de obiecte date drept zestre fetelor depindea de starea social-economică a familiei de numărul copiilor, de nivelul de integrare a membrilor familiei în producerea obiectelor de artă populară ș.a. ( dar vom discuta și despre zestre mai amănunțit în unul dintre articolele noastre viitoare)

Cererea-Târguiala de nuntă

După ce părinții cădeau deacord cu zestrea și celelante detalii cu privire la căsătoria celor doi tineri, se stabilea o zi în care aceștia vor merge „cu ploconul” la casa nașilor, pentru a le propune acestora să nășescă, să devină părinții spirituali, îndrumătorii tinerilor în viață… . Dar despre acest obicei numit și Ploconul – Ploconitul, vom discuta în unul dintre articolele noastre viitoare, pe blogul formației de muzica pentru nuntă, Formația Occident.

Sursa Foto: https://www.alesdonline.ro/

Comenteaza si tu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *